Aproape o treime din populația Moldovei se află în sărăcie absolută, conform noilor date pentru 2025

Conform celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), bazate pe o nouă metodologie aliniată la standardele UE, rata sărăciei absolute în Republica Moldova a atins 31,1% în anul 2025. Aceasta înseamnă că aproape o treime din populația țării trăiește sub pragul considerat necesar pentru un trai decent, stabilit la 3.764,4 lei pe lună per persoană.

Pe lângă sărăcia absolută, datele relevă și alte fațete îngrijorătoare ale vulnerabilității sociale. Rata sărăciei extreme, care definește persoanele cu un consum sub nivelul minim de subzistență, a fost de 15,1% în 2025, pragul fiind de 3.035,7 lei. Aceste cifre, deși nu sunt direct comparabile cu anii anteriori din cauza schimbărilor metodologice, oferă o nouă linie de bază, mai precisă, pentru evaluarea stării sociale din țară.

Analiza datelor arată disparități semnificative între diferite regiuni și grupuri demografice. Mediul rural rămâne mult mai afectat de sărăcie, cu o rată de 40%, aproape dublă față de cea din mediul urban (21,1%). Din punct de vedere regional, sudul țării înregistrează cea mai mare incidență a sărăciei (46,5%), urmat de regiunea Centru (38,8%) și Nord (31,6%). Municipiul Chișinău are cea mai scăzută rată, de 15,1%.

Datele confirmă, de asemenea, că vulnerabilitatea crește odată cu dimensiunea gospodăriei și numărul de copii. Gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri au o rată a sărăciei de 44,8%, iar cele cu trei sau mai mulți copii ating o rată de 41,5%. Grupul de vârstă cel mai expus sărăciei este cel al persoanelor de peste 60 de ani, unde rata atinge 38,9%.

BNS a prezentat și date privind sărăcia multidimensională, care ia în calcul privațiuni în domenii precum sănătatea, educația și condițiile de trai. Rata acesteia a fost de 27,4% la nivel național. În plus, au fost publicate și statistici experimentale privind riscul de sărăcie (sărăcia relativă), care măsoară proporția persoanelor cu venituri sub 60% din venitul median național. Această rată a fost de 22,1% la nivel de țară, cu o discrepanță uriașă între mediul rural (32,9%) și cel urban (9,8%).

Reprezentanții Băncii Mondiale au subliniat importanța acestor date fiabile pentru elaborarea unor politici publice eficiente și bine țintite, care să ajungă la cei mai vulnerabili cetățeni și să răspundă nevoilor lor reale.