Audit devastator la Ministerul Culturii: Patrimoniul național, subevaluat cu zeci de milioane de lei

Un raport de audit al Curții de Conturi privind situațiile financiare ale Ministerului Culturii pentru anul 2025 a scos la iveală nereguli grave și o subevaluare semnificativă a patrimoniului cultural național. Potrivit documentului, active de o importanță crucială, inclusiv monumente de arhitectură și bunuri culturale mobile, nu sunt reflectate corect în evidențele contabile, ceea ce ridică semne de întrebare majore cu privire la gestionarea moștenirii istorice a țării.

Auditorii au constatat că Ministerul nu a recunoscut în contabilitate două clădiri ocrotite de stat, cu o valoare totală de 19,1 milioane de lei, și a clasificat eronat alte bunuri culturale în valoare de 0,7 milioane de lei. Aceste erori au condus la o subevaluare a activelor din patrimoniul cultural cu cel puțin 19,8 milioane de lei. Cu toate acestea, amploarea reală a problemei pare a fi mult mai mare. Raportul indică faptul că Ministerul Culturii a omis complet evaluarea și contabilizarea a cinci imobile care sunt monumente de arhitectură, a numeroase edificii de cult cu statut de monument protejat și, cel mai alarmant, a valorii juste pentru peste 903.500 de bunuri culturale mobile. În prezent, doar aproximativ 1% din totalul bunurilor culturale mobile inventariate au fost evaluate financiar, lăsând o parte covârșitoare a tezaurului național mobil în afara oricărei evidențe valorice.

O altă problemă gravă identificată este neînregistrarea prejudiciilor cauzate unor monumente de arhitectură. Două clădiri istorice, inclusiv un conac urban din Chișinău, au suferit daune estimate la 25,5 milioane de lei, ca urmare a unor demolări și construcții neconforme, însă aceste pierderi nu au fost reflectate în contabilitatea ministerului. Situația este similară și în cazul patrimoniului cinematografic. Din cele peste 5.000 de filme care constituie Arhiva Națională de Filme, doar 53 au fost contabilizate, la o valoare de 9 milioane de lei, o fracțiune infimă din valoarea reală a acestei colecții. Filmele, care reprezintă o parte importantă a memoriei naționale, sunt dispersate între mai multe instituții, inclusiv Moldova-Film și Teleradio-Moldova, fiind evaluate și contabilizate doar parțial. Aceste constatări, care se repetă în rapoartele de audit de mai mulți ani, indică o deficiență sistemică în controlul intern al ministerului și o lipsă de acțiune în remedierea problemelor, punând în pericol integritatea și conservarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova.