Raport CNMC: Starea de urgență, un scut necesar în fața șocurilor energetice externe

Criza energetică din Republica Moldova nu a fost un eveniment izolat, ci o succesiune de șocuri externe care au impus o reacție graduală și fermă din partea statului, se arată în raportul prezentat de directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Sergiu Diaconu. Conform analizei, starea de urgență a fost un instrument vital care a permis Guvernului să deblocheze pârghii esențiale pentru protejarea securității energetice a țării.
Raportul detaliază cum, încă de la începutul lunii martie, perturbările din Strâmtoarea Hormuz au declanșat o undă de șoc pe piața internațională a petrolului, afectând direct Republica Moldova. Situația a fost agravată de lucrările de mentenanță la rafinăriile din România, sursa principală de carburanți a țării. Mecanismul de calcul al prețului la pompă, bazat pe o medie de 14 zile, a devenit o barieră, descurajând importurile și aducând piața în pragul blocajului.
Momentul de cotitură a fost pe 23 martie, când atacurile rusești asupra infrastructurii din Ucraina au scos din funcțiune linia de înaltă tensiune Vălcănești-Isaccea, care asigura 60-70% din necesarul de energie electrică. Această avarie a generat un deficit masiv și a impus declararea stării de urgență.
Sub acest regim, Guvernul a putut acționa pe două paliere majore. În sectorul electroenergetic, a fost posibilă repararea în timp record a liniei avariate (în doar cinci zile), prin autorizarea de achiziții directe. De asemenea, s-au implementat măsuri de reducere a consumului național cu aproximativ 3%. În sectorul produselor petroliere, cea mai vizibilă măsură a fost reducerea perioadei de calcul a prețului de la 14 la 7 zile, ceea ce a permis importatorilor să-și reia livrările și a stabilizat piața. Numărul stațiilor PECO fără motorină a scăzut de la 182 la doar 41. Alte măsuri au inclus deblocarea fondurilor pentru unii operatori și limitarea vânzării de carburanți în canistre pentru a stopa panica.
CNMC argumentează că menținerea stării de urgență este necesară deoarece riscurile nu au dispărut. Perioada sărbătorilor pascale implică o mobilitate crescută, iar oprirea centralelor electrice de termoficare (CET) va reduce capacitatea de cogenerare, menținând presiunea pe sistemul energetic.