Reforma administrației publice locale și amalgamarea voluntară, în centrul discuțiilor la evenimentul „Primării puternice – localități dezvoltate” din Chișinău
Chișinău, 29 mai 2026 - Astăzi la Chișinău a avut loc evenimentul „Primării puternice – localități dezvoltate”, o platformă majoră de dialog dedicată viitorului comunităților din Republica Moldova. Reuniunea, care a adus laolaltă sute de primari, reprezentanți ai administrației centrale și parteneri de dezvoltare, printre care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul României, Ilie Bolojan, s-a concentrat pe reforma administrației publice locale, eficiența atragerii fondurilor europene și procesul de amalgamare voluntară a localităților pentru asigurarea unor servicii publice de calitate.
În discursul său de deschidere, președinta Maia Sandu a subliniat importanța consolidării eforturilor și a resurselor la nivel local. Șefa statului a evidențiat succesul programului „Satul European”, prin care s-au construit sute de kilometri de rețele de apă, stații de epurare și s-au modernizat instituții de învățământ, dar a atras atenția că fragmentarea administrativă limitează capacitatea de dezvoltare a comunităților mici.
„Localitățile noastre pot deveni mai puternice doar dacă ne unim eforturile, resursele și capacitățile administrative. Nu facem reformă de dragul reformei, o facem pentru oameni, pentru servicii mai bune și pentru localități care pot atrage investiții”, a declarat Maia Sandu, adăugând că există deja peste 680 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare, un semnal clar al asumării acestei schimbări de către aleșii locali. De asemenea, președinta a mulțumit României pentru sprijinul constant, esențial atât pentru dezvoltarea infrastructurii, cât și pentru asigurarea stabilității în contextul de securitate regională.
Prezent la eveniment, prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a reafirmat sprijinul ferm al Bucureștiului pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru eforturile de modernizare la nivel local. Având o vastă experiență ca primar și președinte de consiliu județean, premierul român a împărtășit bune practici din administrația de peste Prut, accentuând necesitatea utilizării eficiente a banului public și a fondurilor externe.
„Dacă România s-a dezvoltat în ultimii ani, este și ca un efect al accesului la piețele Uniunii Europene și la fondurile de preaderare și coeziune. Drumul corect pe care Republica Moldova l-a decis este acest drum, care creează o condiție de bază pentru prosperitate”, a subliniat Ilie Bolojan. Acesta a remarcat că o administrație de succes trebuie să direcționeze resursele către proiecte care aduc un plus de valoare comunității, limitând cheltuielile de funcționare disproporționate care țin localitățile pe loc.
Reprezentanții administrației publice locale au expus realitățile din teritoriu, confirmând necesitatea reformei. Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni, a prezentat inițiativa de formare a unui pol regional de dezvoltare ce reunește municipiul pe care îl conduce și alte primării din proximitate. El a argumentat că această asociere este soluția viabilă pentru accesarea proiectelor mari de infrastructură și pentru furnizarea unor servicii moderne de salubritate sau transport.
La rândul său, Rodica Rusu, primarul localității Telița din raionul Anenii Noi, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă comunitățile mici, unde bugetele abia acoperă cheltuielile curente, lăsând un spațiu minim pentru investiții. Aceasta a făcut un apel la curaj și viziune pe termen lung din partea aleșilor locali, subliniind că amalgamarea voluntară este un pas necesar pentru supraviețuirea și prosperitatea satelor.
Reforma administrației publice locale prin amalgamare voluntară reprezintă o etapă strategică în dezvoltarea Republicii Moldova, menită să reducă fragmentarea teritorială și să crească independența financiară a primăriilor. Procesul, susținut prin instrumente guvernamentale și fonduri de preaderare, are ca scop final alinierea standardelor de viață din mediul rural și urban la exigențele și calitatea vieții din Uniunea Europeană.
